Ma pun in pat. Sting lumina. Iau perna in brate si o strang cat de tare pot, parca as vrea s-o sugrum. Inchid ochii si brusc, sunt singur. Este intuneric peste tot, trupul imi tremura la nestiinta a ceea ce va urma. Mintea incearca sa-mi nascoceasca ceva placut pentru a face sa treaca mai repede noaptea....Deschid o usa. Inauntru, o camera simpla, cu o lampa atarnand de tavan. O masa in centru, cu doua scaune. Nu stiu ce sa fac. Hotaresc sa ma asez. Conul de lumina slaba cuprinde doar masa si atat. In rest, intuneric bezna. Pe masa, o ceasca de cafea; nici macar calda nu mai e...Sorb incet, incercand sa deslusesc ce caut eu in camera aia. Apoi, apari tu. In pijamale. Esti foarte frumoasa. Stai in tocul usii pentru un moment, cu privirea fixa la mine, dar cu un suras care-ti strabate chipul angelic. Te asezi la masa, pe scaunul din fata mea si-mi iei mana libera. O tii intre palmele tale. Ma simt in siguranta.
Ma tragi de la masa, iesim pe aceeasi usa pe care am intrat si ajungem...pe plaja. O bucurie euforica ne cuprinde. Cana mea de cafea s-a transformat intr-un..colac de salvare. Nu-i stiu scopul dar am o presimtire.. Te arunci in apa. Inoti cu o viteza cum nu te-am mai vazut. De teama, m-am aruncat si eu cu tine. Mi-este frica sa nu te pierd. Incet, incet, te departezi si pe mine ma cuprinde panica. Nu te mai vad.
De-odata, iti aud strigatul. Vin spre tine. Ceva, ca o forta pe care nu o pot intelege, ma opreste sa ajung la tine. Iti arunc colacul, dar nu reusesti sa-l prinzi. Te scufunzi, iar eu ma pierd.... am esuat. Din nou. Visez...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu