Mi-au spus ca timpul vindeca toate ranile. Mi-au spus ca voi sti cum sa reactionez in prezenta ta, ca voi sti cum sa ma comport, ce sa fac, ce sa zic. Mi-au spus ca am sa uit de toate relele si am sa-mi limpezesc mintea pe perioada vacantei. Mi-au spus ca am sa reintalnesc dragostea. Mi-au spus ca o sa adorm visand stele verzi si cai la fel de verzi pe pereti. Am inchis ochii si nu am reusit. M-am gandit mult la asta. M-am gandit mult la tine, la mine, la ea, la ei, la ele, la toti. Gandesc mult si nu rezolv nimic. Vorbesc mult si poate vorbesc in zadar.
Nenorocitii, m-au mintit.
Timpul zboara cat il duc bateriile. De la ceas, de la mobil. Oare ar fi bine daca as opri timpul in loc? Sa inghet pentru o eternitate,dar totusi pentru mai putin de o secunda. Sa nu simt, sa nu gandesc, sa am privirea fixa spre un punct pe langa care lumea trece, si mintea la fel de fixa, concentrata in acel punct in jurul caruia penduleaza toti necunoscutii, nebagandu-l in seama.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu